Taifas cu nisoarea

Tremura si strange din dinti.Culorile ii curg pe fata palida. Se incrunta si isi priveste "imaginea" in oglinda. Gelozie.Ura.Si un gram de indiferenta.
Durere.Tristete.Orgoliu.
 Il iubeste oricum ar fi el, oricum ar fi ea: trista, fericita, singura sau nervoasa pentru ca…e gandul care o inmoaie si o face sa viseze, sa scrie randuri intregi despre iubire si sa uite de restul lumii si de timpul care trece atat de repede…
"Important este nu ceea ce au făcut din tine, ci ceea ce ai făcut tu din ceea ce au făcut din tine."
(Jean-Paul Sartre)

Spasm

Ura.Invidie.Furie.Dorinta de revansa.Zambet cu subinteles.
Trage adanc.
Amintirile o izbesc ca valurile agitate ale Marii Negre pe timp de iarna tarzie.
Lacrimile ii curg siroaie pe obrajii slabiti.E agitata.Disperata.Rapusa.
Asculta inregistrari,cauta poze, citeste scrisori.Vrea sa il aduca inapoi.Doar un minut.
Mainile ii tremura frenetic.
Bate din picior.Asteapta.
Trage adanc.
Nimic nu se schimba.Nimic.
E dispusa sa astepte oricat.
Are toata puterea,dar timpul e la el.Sansele de reusita scad de la o secunda la alta.
Se indreapta catre bucatarie.Lama cutitului pare cea mai buna optiune.Totusi,zambeste si se intoarce slabita in pat.
Iar.

Omul nesigur

Se strang tare in brate.Nu vrea sa il lase sa plece. Ii simte respiratiile fierbinti aproape de gat.Isi aseaza capul pe umarul lui.
Isi strang mainile unul altuia.Tot ce si-a dorit vreodata e acum langa ea,strecurandu-si usor mana sub bluza ei bleu,de matase.
El pare ca stie ce face,dar nu se poate gandi la urmatoarea miscare.
Instinctul iese la iveala.Se privesc adanc in ochi unul pe celalalt si cu greu isi pot dezlipi buzele uscate.
Dimineata nu intarzie sa apara si gaseste bluza bleu aruncata in graba intr-un colt de camera,acompaniata,printre altele, si de un tricou negru.

Cochilie

E seara, esti cu sufletul opac, ai chef de vorba.Vorbesti atat de uşor despre moarte de parca ai mai murit de cateva ori pana acum, de parca ai inceput să mori cate puţin in fiecare zi,si incetul cu incetul devii imun la idee. Tii un jurnal si n-ai ce sa scrii acolo. Esti vehement si paralizat. Irascibil si neprihanit.
       

Asfintit de lumanare

Uneori te schimbă și cuvintele care nu se spun. 
Azi m-am decis sa gandesc in alb si negru ,sa las dincolo de mine culorile. Ciudat. Singura, dincolo de timp, in alb si negru. Ai sa spui ca sunt nebuna. Nu te astepta sa fie asa de rau. Probabil crezi ca traiesc ca intr-un cavou. Gresit! Am umbrele.Gandeste-te cate umbre. Cate tonuri de gri...

Privire pierduta

Sertarul cu amintiri al anului 2013 va ramane inchis pentru totdeauna.
Ar trebui să îmi aduc cu drag aminte de momentele din trecut.Trebuie să îmi schimb gândurile deoarece datorită lor m-am schimbat pe mine, trebuie să mă caut. 
Unde sunt?
De unde să încep să mă caut?
El a zis că gândurile mele sunt nişte flori. Dimpotrivă!
Cresc flori otrăvitoare în mintea mea. Îmi fac rău singură.
Nu trebuie să mai visez atât de mult ci să trăiesc prezentul, să-mi compun viitorul. 
Viitorul depinde de prezentul pe care îl trăiesc, iar prezentul nu face parte din trecut.