 |
trebuit să te visez de la început. Nimeni nu ne învaţă cum
să visăm, nimeni nu deschide o școală de visat. O instituţie,
domnule, din care să iasă valori, adevărate valori, cineva care
să ne spună și nouă, celor mulţi, cum se visează. Cum trebuie
visat.
Eram foarte mulţi, așa începea visul. Se făcea că eram
foarte mulţi și, din toată mulţimea aia, am ales o fată. Aveam
acest drept, din moment ce eram singurul care știa cum
trebuie visat, singurul care știa cum se construiește corect
un vis, unde trebuie să așezi ușa, de unde apar monștrii, cum
ne decidem asupra culorilor – chestii de fine tuning, mă lași.
Fata pe care am ales-o nu erai tu. Așa începe orice vis corect,
crede-mă. Trebuie să existe un pic de tensiune. Nu pot să te
visez din prima, să te și aleg, să avem și oareșce dialog și să
ţinem lumea cu răsuflarea la gură. Tu, prinsă în alt vis, probabil,
erai prea mică pentru visul meu. Deja începusem să visez
că mă gândesc că nu o să te visez niciodată. Mă hotărâsem
în vis să nu te visez. Și tu știi, doar, cât de corect visez când
visez. Visez de-a dreptul perfect."
( http://www.thechronicle.ro/domestic/visatorul-perfect/ )