Si acel sentiment cand simti ca nimic nu are un inceput dar tot timpul va avea un sfarsit..cand orice ai face tot te intorci in trecut ,cand viata ta e sub semnul intrebarii cand nimic si nimeni nu te mai poate intelege,cand nici macar tu nu mai stii daca se merita sa dai tot pentru o ambitie,pentru un sarut de adio sau unul de bun venit ....pentru o amintire a fericirii apuse pierdute si spulberate umbra iubirii tercute umbra prezentului ingreunata de trecut umbra visului si totusi raza sperantei care te tine inca putin pentru ca numai tu si ea stiti cat de greu este sa nu fii acceptat sa lupti cu morile de vant sa ai podul si totusi sa te arunci in fluviu.Nu razbunarea e dureroasa ci iertarea si totusi cineva tot va suferi in cele din urma tu vei fi acela ,toate lacrimile care o sa te poarte spre un "nou inceput"de fapt sunt desarte si de duce in abisul negru al gandurilor tale ,un fel de cosmar cu toate fricile tale.Nu conteaza cine iese invingator atata timp cat stii ca tu esti invinsul,nu crede si nu te amagi,nu arunca iubirea pe o seara ,nu ambitia te ridica pe culmile gloriei...ea te afunda la poalele disperarii iti rapeste tot si uita de tine .